Provizioane dezafectare imobilizari corporale
Provizioanele reprezentand datorii existente din dezafectare, restaurare sau de natura similara sunt recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizari corporale.
Provizioanele pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea se constituie atunci cand exista obligatia de a demola, inlatura si restaura elemente de imobilizari corporale.
In costul unei imobilizari corporale sunt incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din functiune, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului.
Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia, in corespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 “Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea”).
Costurile de demolare si inlaturare a imobilizarii corporale si de restaurare a zonei in care aceasta s-a aflat reprezinta obligatie pentru care o entitate suporta cheltuieli fie la momentul dobandirii imobilizarii corporale, fie ca o consecinta a faptului ca a utilizat-o pentru o anumita perioada de timp.
Modificarile in evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare si de natura similara se contabilizeaza potrivit urmatoarelor metode, dupa cum activul aferent este evaluat la cost sau la valoare reevaluata.
Daca activul aferent este evaluat utilizandu-se modelul bazat pe cost:
a) sub rezerva respectarii conditiilor de la lit. b), modificarile datoriilor trebuie adaugate la costul activului sau trebuie deduse din costul acestuia in perioada curenta;
b) valoarea dedusa din costul activului nu trebuie sa depaseasca valoarea sa contabila. Daca o scadere a datoriei depaseste valoarea contabila a activului, excedentul trebuie recunoscut imediat in profit sau pierdere;
c) daca ajustarea genereaza o marire a costului unui activ, entitatea trebuie sa analizeze daca activul este supraevaluat. Daca exista un astfel de indiciu, entitatea trebuie sa analizeze daca este necesara contabilizarea vreunei pierderi din depreciere.
Ca urmare a aplicarii prevederilor prezentului punct, cheltuiala cu amortizarea activului trebuie ajustata ulterior pentru a aloca valoarea contabila astfel rezultata, pe o baza sistematica pe parcursul duratei ramase din perioada de amortizare stabilita pentru acel activ.
Daca activul aferent este evaluat utilizandu-se modelul reevaluarii:
a) modificarile datoriei ajusteaza rezerva din reevaluare, astfel:
- sub rezerva respectarii conditiilor de la lit. b), o scadere a datoriei majoreaza rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, cu exceptia cazului in care ea trebuie recunoscuta in contul de profit si pierdere in masura in care reia o reducere din reevaluarea aceluiasi activ, care a fost recunoscuta anterior drept cheltuiala;
- o crestere a datoriei trebuie recunoscuta in contul de profit si pierdere, exceptand cazul in care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, in limita oricarui sold creditor existent pentru acel activ;
b) in cazul in care o scadere a datoriei depaseste valoarea contabila care ar fi fost recunoscuta daca activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, excedentul trebuie recunoscut imediat in contul de profit si pierdere;
c) o modificare a datoriei este un indiciu ca activul ar putea sa necesite o reevaluare pentru a se asigura faptul ca valoarea contabila nu difera semnificativ de cea care ar fi determinata utilizandu-se valoarea justa la finalul perioadei de raportare. Daca este necesara o reevaluare, toate activele din acea categorie trebuie reevaluate.
Sursa: cotnzilla.ro
Data aparitiei: 13 decembrie 2016