Speta: Vanzare stocuri catre asociat

Speta: Vanzare stocuri catre asociat

Vom analiza mai jos cazul unei societati (restaurant) careia i s-a reziliat contractul de inchiriere al spatiului in data de 31.05.2013. Restaurantul are in gestiune stocuri de marfuri si materii prime in valoare de 110.000 lei.

Vom stabili astfel in ce masura:

– restaurantul poate sa vanda cu factura si la ce pret aceste stocuri asociatului unic;
– va folosi casa de marcat (nu are punct de lucru);
– se pot compensa datoriile pe care societatea le are fata de asociat conform unui contract de imprumut cu creantele rezultate din vanzarea stocului de marfa (daca da, vom stabili care este documentul care sta la baza acestei compensari).

Solutia consultantului:

Intrucat vanzarea se efectueaza catre o persoana afiliata este recomandat ca aceasta sa se efectueze la pretul de piata al bunurilor. In caz contrar, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor, in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Codul fiscal, potrivit caruia:

„(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:

a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.”

Intrucat societatea nu mai desfasoara activitate aceasta nu mai efectueaza livrari de bunuri si prestari de servicii direct catre populatie. Ca atare, apreciem ca, pentru vanzarea produselor aflate in gestiune catre asociat, societatea nu este obligata sa utilizeze aparat de marcat electronic fiscal ci poate emite factura in conformitate cu prevederile art. 155 din Codul fiscal.

Potrivit art.  1615 din Codul civil, obligatiile se sting prin plata, compensatie, confuziune, remitere de datorie, imposibilitate fortuita de executare, precum si prin alte moduri expres prevazute de lege.

Asadar, una dintre modalitatile de stingere a obligatiilor este compensatia.
Conform art. 1616 – 1618 din Codul civil, datoriile reciproce se sting prin compensatie pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
Compensatia opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeasi natura.

O parte poate cere lichidarea judiciara a unei datorii pentru a putea opune compensatia.
Oricare dintre parti poate renunta, in mod expres ori tacit, la compensatie.
Compensatia nu are loc atunci cand:
a) creanta rezulta dintr-un act facut cu intentia de a pagubi;
b) datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de comodat;
c) are ca obiect un bun insesizabil.

Intre persoane juridice compensarea obligatiile reciproce se efectueaza conform prevederilor OUG 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata si ale HG 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit art. 3 din HG 685/1999, incepand cu data de 1 noiembrie 1999, pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 RON, compensarea datoriilor neplatite la termenele scadente se  realizeaza numai in conformitate cu prevederile regulamentului de compensare, aprobat prin aceasta hotarare, iar pentru suma reprezentand contravaloarea facturilor mai mici de 10.000 RON, inclusiv compensarea reciproca intre contribuabili, persoane juridice, se poate efectua si in afara cadrului institutional creat de OUG 77/1999, dar pe baza acelorasi formulare.

Astfel, conform art. 3 din HG 685/1999 se interzice utilizarea altor documente de compensare in afara celor prevazute in regulamentul de compensare, respectiv ordinul de compensare prezentat in Anexa 2.1 la Regulamentul de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor aprobat prin H.G. nr. 685/1999.

Intre persoane juridice sumele reprezentand contravaloarea facturilor mai mici de 10.000 RON, inclusiv pot fi compensate in afara cadrului institutional creat de OUG 77/1999, dar pe baza Ordinelor de compensare.

In cazul prezentat, intrucat tranzactia se efectueaza intre o persoana juridica si o persoana fizica (asociatul) stingerea obligatiilor reciproce se va consemna intr-un Proces verbal de compensare care sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:
–    denumirea partilor,
–    codul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, codul de identificare fiscala,
–    numarul facturii,
–    data emiterii facturii,
–    valoarea facturii, inclusiv taxa pe valoarea adaugata,
–    valoarea compensata,
–    semnatura partilor
–    data semnarii procesului-verbal de compensare.

Sursa: contabilul.ro

Data aparitiei: 28 august 2013

Servicii audit > Audit EAM & Audit TEAM < Firma audit

Leave a Reply