Speta: Imobilizari corporale – cheltuieli ulterioare

Speta: Imobilizari corporale – cheltuieli ulterioare

Avem o societate platitoare de TVA care detine o hala care necesita o consolidare. In acest sens, societatea are cheltuieli cu materialele necesare (stalpi consolidare, fier, beton etc.). Vom vedea in ce masura aceste reparatii cresc valoarea cladirii, daca pot fi inregistrate direct pe cheltuiala sau daca pot fi considerate sume platite in avans care trec lunar pe cheltuiala pe durata unui an, precum si ce implicatii fiscale exista (TVA, impozit etc.). Se mentioneaza ca respectiva cladire a fost reevaluata in 2014.

Potrivit pct 227 din Reglementarile contabile aprobate prin Ordinul MFP 1802/2014:

„(1) Cheltuielile ulterioare efectuate in legatura cu o imobilizare corporala sunt cheltuieli ale perioadei in care sunt efectuate sau majoreaza valoarea imobilizarii respective, in functie de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli (de exemplu, influenta asupra duratei de viata ramase a imobilizarilor), potrivit criteriilor generale de recunoastere.

 (2) Entitatea stabileste prin politicile contabile criteriile in functie de care cheltuielile ulterioare efectuate in legatura cu imobilizarile corporale majoreaza valoarea acestora sau se evidentiaza in contul de profit si pierdere”.

Asadar, prin politicile contabile stabilite de entitate, se va decide daca aceste cheltuieli de consolidare majoreaza valoarea imobilizarilor corporale sau reprezinta cheltuieli de reparatii. Potrivit sectiunii III-„Alte precizari ‘’ pct 2 din HG 2139/2004:

III. Alte precizari
„Investitiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare.

Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.

In cazul cladirilor, investitiile efectuate trebuie sa asigure protectia valorilor umane si materiale si imbunatatirea gradului de confort si ambient sau reabilitarea si modernizarea termica a acestora.

Amortizarea acestor investii se face fie pe durata normala de utilizare ramasa, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu pana la 10% sau in cazul institutiilor publice pana la 20%. Daca cheltuielile ulterioare se fac dupa expirarea duratei normale, se va stabili o noua durata normala de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent.

Cheltuielile care se fac la mijloacele fixe ce au ca scop restabilirea starii intiale sunt considerate cheltuieli de reparatii”.

In concluzie, daca prin politica contabila a firmei se considera ca aceste cheltuieli de consolidare asigura protectia valorilor umane si materiale si imbunatatirea gradului de confort si ambient sau reabilitarea si modernizarea termica a halei respective, se va majora valoarea halei, amortizarea investitiei urmand a se face pe durata normala de utilizare ramasa, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu pana la 10%.

Prin marirea valorii de inventar a cladirii, exista obligatia ca in termen de 30 de zile de la receptia lucrarilor sa declarati noua valoarea de inventar la primarie -directia de impozite si taxe locale, in vederea recalcularii impozitului pe cladiri datorat.

Daca investitiile efectuate au ca scop restabilirea starii intiale a halei, sunt considerate cheltuieli de reparatii si se inregistreaza in contul 611″ Cheltuieli de intretinere si reparatii”.

Potrivit pct 230 din Reglementarile contabile aprobate prin Ordinul MFP 1802/2014:

” (1) In cazul inspectiilor sau reviziilor generale regulate, efectuate de entitate pentru depistarea defectiunilor, la momentul efectuarii fiecarei inspectii generale, costul acesteia poate fi recunoscut drept cheltuiala sau in valoarea contabila a elementului de imobilizari corporale ca o inlocuire, daca sunt respectate criteriile de recunoastere. In cazul recunoasterii costului inspectiei ca o componenta a activului, valoarea componentei se amortizeaza pe perioada dintre doua inspectii planificate.

(2) Prevederile referitoare la posibilitatea recunoasterii costurilor cu revizii si inspectii drept componente ale imobilizarilor corporale se aplica in cazul imobilizarilor corporale ale caror costuri de inspectie si revizie sunt semnificative, cum ar fi avioane, nave maritime si fluviale, echipamente complexe, conform politicilor contabile aprobate.

(3) Costul reviziilor si inspectiilor curente, altele decat cele recunoscute, ca o componenta a imobilizarii reprezinta cheltuieli ale perioadei”.

Asadar, costurile cu revizii si inspectii pot fi recunoscute ca o componenta a activului si se pot amortiza pe perioada dintre doua inspectii planificate, numai in cazul imobilizarilor corporale ale caror costuri de inspectie si revizie sunt semnificative, cum ar fi avioane, nave maritime si fluviale, echipamente complexe, ceea ce nu este cazul de fata.

Sursa: contabilul.ro

Data aparitiei: 03 octombrie 2016

Leave a Reply