Speta: Compensare
Vrem sa vedem in ce mod se poate aplica procedura de compensare intre doua firme si ce se intampla in situatia in care acestea nu respecta regulamentul.
Concret, doua societati din Romania intocmesc procese verbale de compensare a datoriilor/creantelor cu o valoare de peste 10.000 lei, insa acestea nu respecta HG 685/1999. Vrem sa vedem care sunt consecintele. Daca sunt prevazute sanctiuni. Se pot lua in calcul procese verbale incheiate intre doua persoane juridice sau este necesar sa se achizitioneze formulare speciale de compensare.
Potrivit dispozitiilor cu caracter general prevazute la art. 1616 – 1623 din noul Cod civil, compensatia presupune ca datoriile reciproce se sting pana la concurenta celei mai mici dintre ele. Asadar, in vederea realizarii acesteia nu este necesara efectuarea vreunei plati.
In ceea ce priveste procedura efectiva de realizare a compensarii dintre persoane juridice romane este necesar a fi avut in vedere cadrul legal care reglementeaza mecanismele concrete de realizare si documentele corespunzatoare. Astfel, subliniem aplicarea dispozitiilor generale ale OUG nr. 77/1999 modificata prin OG nr. 22/2016 si ale HG nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice. Aceasta din urma cuprinde in cadrul anexei 2 si Regulamentul de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice.
Cu privire la mecanismul concret de compensare, subliniem dispozitiile exprese ale art. 3 din HG nr. 685/1999 prin care incepand cu data de 1 noiembrie 1999, se interzice utilizarea altor documente de compensare in afara celor prevazute in regulamentul de compensare. De asemenea, de la aceeasi data, pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 lei, compensarea datoriilor neplatite la termenele scadente se va realiza numai in conformitate cu prevederile regulamentului de compensare aprobat prin prezenta hotarare, iar pentru suma reprezentand contravaloarea facturilor mai mici de 10.000 lei, inclusiv compensarea reciproca intre contribuabili, persoane juridice, se poate efectua si in afara cadrului institutional creat de OUG nr. 77/1999, dar pe baza acelorasi formulare.
Reflectarea operatiunii de compensare intervenite intre cele doua societati trebuie sa se realizeze pe baza formularului cuprins la anexa 2.1. HG nr. 685/1999 care se completeaza dupa cum urmeaza:
– Pe fata formularului se inscrie data initierii compensarii, suma ce urmeaza a fi compensata, identificarea societatii initiatoare si identificarea societatii destinatare.
– Oricare dintre cele doua pot initia procedura de compensare si se pot afla atat in pozitia de initiator cat si in cea de destinatar.
– Societatea initiatoare a compensarii va inscrie pe verso-ul formularului elementele de identificare ale facturii societatii destinatare (pe care initiatorul o are de platit) consemnand numarul facturii, data emiterii acesteia, valoarea facturata si valoarea compensata. In acelasi timp se vor completa si elementele corespunzatoare ale facturii destinatarului pentru ca si acesta sa iti poata inregistra stingerea obligatiei proprii de plata catre initiator.
– Ordinul de compensare este intocmit in doua exemplare originale care se semneaza de catre cele doua societati, inscrisul astfel intocmit reprezentand document justificativ de inregistrare in contabilitate a stingerii creantelor si a datoriilor care au facut obiectul compensarii.
Art. 11 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 685/1999 dispune in mod expres faptul ca ordinul de compensare reprezinta document justificativ de inregistrare in contabilitate a stingerii creantelor si a datoriilor care au facut obiectul compensarii.
In concluzie, sanctiunea utilizarii unui alt document decat cel stabilit de reglementarile invocate mai sus este de a nu se recunoaste calitatea de document justificativ a unui alt inscris care sa consemneze operatiunea de compensare cu toate consecintele care decurg din aceasta. Printre acestea se numara contraventia prevazuta de art. 41 pct. 2, lit. c) din Legea contabilitatii nr. 82/1991 referitoare la nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice privind intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate, inregistrarea in contabilitate a acestora in perioada la care se refera, pastrarea si arhivarea acestora, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse. Sanctiunea corespunzatoare este prevazuta la art. 42 alin. (1) si consta in amenda cuprinsa intre 300 si 4000 lei. Or, conform pct. 56 alin. (2) din OMFP nr. 1802/2014, toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente justificative, iar aceasta calitate o au doar inscrisurile care indeplinesc cerintele prevazute de diferitele reglementari legale. De asemenea, nerespectarea regulilor privind calitatea documentului justificativ afecteaza si regimul cheltuielilor inregistrate in sfera determinarii impozitului pe profit in conditiile in care, potrivit art. 19 alin. (1) din Codul fiscal, rezultatul fiscal se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile aplicabile
Intr-adevar, prin Legea nr. 155/2017 pentru aprobarea OG nr. 22/2016, sfera de aplicare a OUG nr. 77/1999 a fost redusa doar la persoanele juridice cu capital integral/ majoritar/minoritar de stat, insa pana la modificarea corespunzatoare a HG nr. 685/1999 consideram necesara conformarea la dispozitiile acestui act normativ in ceea ce priveste documentul justificativ al operatiunii de compensare.
Sursa: infotva.ro
Data aparitiei: 05 noiembrie 2018
Autorizat de :
Prin inregistrare se realizeaza conectarea permanenta cu site-ul auditEAM.ro, practic veti primi pe adresa de mail, in timp real, orice articol adaugat pe site.
