Legalitatea comertului pe Facebook

Legalitatea comertului pe Facebook

Daca vrei sa desfasori activitati comerciale pe retelele de socializare in mod legal trebuie sa te inregistrezi la Registrul Comertului  si sa platesti catre stat impozite si taxe, ca urmare a veniturilor obtinute. In plus, va trebui sa tii cont si de o serie de obligatii ce le revin comerciantilor care desfasoara comert electronic.

Incheierea actelor juridice prin intermediul retelelor de socializare este posibila, insa trebuie facuta diferenta daca actele respective sunt incheiate in vederea exploatarii sau nu a unei intreprinderi, respectiv desfasurarii unor activitati de productie, comert sau prestari servicii, urmand ca persoanele care doresc sa desfasoare astfel de activitati sa indeplineasca cerintele corespunzatoare infiintarii unei persoane fizice autorizate, societati comerciale, intreprinderi individuale, cu respectarea dispozitiilor legale aplicabile comerciantilor, a declarat pentru AvocatNet.ro Alexandru Mitra, avocat asociat in cadrul Danila, Petre & Associates.

Regimul juridic al persoanelor care desfasoara activitati comerciale pe retele de socializare

Daca o persoana se foloseste de un cont deschis pe o retea de socializare pentru incheierea unui act/unor acte juridice cu titlu oneros, trebuie avut in vedere ca regimul juridic al acestor acte urmeaza sa fie stabilit in functie de scopul in care sunt incheiate, mai exact, daca se urmareste exploatarea sau nu a unei intreprinderi, a explicat sursa citata.

Potrivit art. 3 alin. (3) din Noul Cod civil, exploatarea unei intreprinderi consta in exercitarea sistematica a unei activitati de productie, administrare ori instrainare de bunuri sau prestare de servicii, indiferent daca activitatea respectiva are sau nu un scop lucrativ, acestei notiuni fiindu-i corespunzatoare prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 privind punerea in aplicare a Codului civil, care reglementeaza inlocuirea notiunilor „acte si fapte de comert” cu aceea de „activitati de productie, comert sau prestari servicii”, a mentionat sursa citata.

„Prin urmare, in ipoteza in care o persoana ar dori sa vanda bunuri prin intermediul unei retele de socializare, i-ar reveni obligatia de a se inregistra si/sau a obtine autorizatiile necesare in scopul de a desfasura activitati economice dupa cum aceasta intentioneaza sau nu sa intreprinda asemenea activitati in mod sistematic. Cu alte cuvinte, daca, spre exemplu, persoana respectiva ar urmari vanzarea unui bun exclusiv in scopul de a il valorifica si de a folosi pretul obtinut pentru nevoi personale, fara a continua activitatea sau a intreprinde activitati similare, nu ar fi obligat sa infiinteze o firma in acest sens, ne-a spus avocatul.

In schimb, daca aceeasi persoana, ar vinde bunuri pe care, la randul ei, le-a procurat de la operatori economici, deci cu intentia de a le vinde din nou (aceasta fiind, de altfel, o trasatura caracteristica a vanzarii si cumpararii comerciale), efectuand aceasta activitate in mod repetat, ar insemna ca intreprinde activitati de comert, exploatand o intreprindere, deci ar fi supusa regulilor de inregistrare si autorizare aplicabile comerciantilor, a continuat avocatul.

In ceea ce priveste obligatiile de inregistrare in scopul desfasurarii activitatilor economice, Alexandru Mitra ne-a precizat ca OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale prevede obligatia PFA care desfasoara activitati economice, fie individual si independent, ca persoane fizice autorizate, fie ca intreprinzatori titulari ai unei II, de a solicita inregistrarea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii, inainte de inceperea activitatii economice ca PFA, respectiv intreprinzatori persoane fizice titulari ai unei II.

Mai mult, in ceea ce priveste recunoasterea comertului prin internet printre activitatile economice desfasurate in Romania, comertul cu amanuntul prin internet este recunoscut si in cadrul clasificarii activitatilor din economia nationala, fiindu-i desemnat codul CAEN 4791, a mai spus sursa citata.

Avand in vedere aceste aspecte, in situatia in care o persoana desfasoara activitati de productie, comert sau prestari servicii, indiferent daca le intreprinde prin intermediul unei pagini web sau nu, aceasta este obligata sa se inregistreze si, dupa caz, sa obtina autorizarile necesare in scopul desfasurarii activitatilor respective.

Ce impozite trebuie sa platesti?

Potrivit Adolfinei Pop, consultant fiscal si membru al forumului AvocatNet.ro, pentru a desfasura orice activitate, inclusiv comert prin intermediul internetului, trebuie sa existe o forma de organizare, de exemplu o societate, o intreprindere individuala sau o persoana fizica autorizata.

Argumentul de natura fiscala invocat de aceasta este acela ca orice venit obtinut dintr-o activitate desfasurata trebuie impozitat.

„Ori daca nu exista o forma de organizare si o evidenta a profiturilor obtinute nu se pot calcula impozitele si taxele datorate”, a adaugat consultantul fiscal.

In ceea ce priveste impozitele, taxele si contributiile care trebuie platite statului, acestea sunt identice cu cele care trebuie achitate atunci cand se desfasoara un comert „normal”, adica nu pe cale electronica, a subliniat Adolfina Pop. Astfel, nu exista nicio diferenta din punct de vedere al impozitarii, ci depinde doar de forma de organizare societate cu raspundere limitata, societate pe actiuni, persoana fizica autorizata sau intreprindere individuala.

Ce obligatii ai daca desfasori comert electronic?

Potrivit avocatului de la Danila, Petre & Associates, printre obligatiile ce revin comerciantilor care exercita acte de comert electronic, se numara si indatorirea acestora de a pune la dispozitie destinatarilor serviciilor oferite si autoritatilor publice, informatii referitoare cel putin la:

  • numele sau denumirea furnizorului de servicii;
  • domiciliul sau sediul furnizorului de servicii;
  • numerele de telefon, fax, adresa de posta electronica si orice alte date necesare contactarii furnizorului de servicii in mod direct si efectiv;
  • numarul de inmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, in cazul in care furnizorul de servicii este inscris in registrul comertului sau in alt registru public similar;
  • codul de inregistrare fiscala;
  • datele de identificare ale autoritatii competente, in cazul in care activitatea furnizorului de servicii este supusa unui regim de autorizare;
  • titlul profesional si statul in care a fost acordat, corpul profesional sau orice alt organism similar din care face parte, indicarea reglementarilor aplicabile profesiei respective in statul in care furnizorul de servicii este stabilit, precum si a mijloacelor de acces la acestea, in cazul in care furnizorul de servicii desfasoara o activitate profesionala reglementata;
  • tarifele aferente serviciilor oferite, care trebuie indicate cu respectarea normelor privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, cu precizarea scutirii, includerii sau neincluderii taxei pe valoarea adaugata, precum si a cuantumului acesteia;
  • includerea sau neincluderea in pret a cheltuielilor de livrare, precum si valoarea acestora, daca este cazul;
  • orice alte informatii pe care furnizorul de servicii este obligat sa le puna la dispozitie destinatarilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Legea 365/2002 privind comertul electronic obliga comerciantul sa puna la dispozitie destinatarului, inainte de trimiterea ofertei de a contracta sau acceptarii ofertei ferme facute de furnizor, informatii referitoare cel putin la:

  • etapele tehnice care trebuie urmate pentru a incheia contractul;
  • daca contractul, odata incheiat, este stocat sau nu de catre furnizorul de servicii si daca este accesibil sau nu;
  • mijloacele tehnice pe care furnizorul de servicii le pune la dispozitie destinatarului pentru identificarea si corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor;
  • limba in care se poate incheia contractul;
  • codurile de conduita relevante la care furnizorul de servicii subscrie, precum si informatii despre modul in care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice;
  • orice alte conditii impuse prin dispozitiile legale in vigoare.

In ceea ce priveste efectele produse prin incheierea unui contract prin mijloace electronice, Alexandru Mitra ne-a declarat ca legislatia in vigoare prevede ca acesta genereaza toate efectele recunoscute de lege contractelor, atunci cand sunt intrunite conditiile legale necesare pentru valabilitatea acestora.

Important! Referitor la momentul la care contractul se considera incheiat, ca regula, in lipsa unei stipulatii contrare, acesta va fi momentul in care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunostinta ofertantului, a explicat sursa citata. Prin exceptie, insa, in cazul in care un contract, prin natura lui sau la cererea beneficiarului impune o executare imediata, se considera incheiat in momentul in care debitorul acesteia a inceput executarea, in afara de cazul in care ofertantul a cerut ca in prealabil sa i se comunice acceptarea, a adaugat aceeasi sursa.

 Sursa: avocatnet.ro

Data aparitiei: 15 octombrie 2013

Leave a Reply